Sursa foto : NASA (interpretare artistica)

Asta noapte, Jet Propulsion Laboratory din cadrul NASA a anuntat o descoperire interesanta : Saturn mai are un inel, observat de Spitzer Space Telescope (care orbiteaza in jurul Soarelui la arpoximativ 100 de milioane de kilometri distanta de Pamant).

Cea mai mare parte a pulberilor care formeaza inelul incepe la aproximativ 6 milioane de kilometri distanta de Saturn si are o grosime semnificativa, de inca 12 milioane de kilometri, de o suta de ori cat diametrul planetei. De fapt, volumul inelului este ceva mai mare decat volumul Pamantului. De un miliard de ori mai mare. Planul orbital al noului inel este inclinat cu aproximativ 27 de grade fata de planul celorlalte inele, si se extinde dincolo de orbita satelitului Phoebe. Atat acest satelit, cat si inelul nou descoperit orbiteaza in directia opusa celorlalte inele si celorlalti sateliti mai importanti, incluzand Titanus si Iapetus.

Cum se face ca asa de mare fiind, inelul n-a fost observat pana astazi ? Adevarul este ca densitatea materialului care-l compune este redusa, atat de redusa incat un observator uman care s-ar afla in mijlocul lui nu ar remarca probabil mare lucru. Pe masura ce ne indepartam de Soare, lumina acestuia scade in intensitate, iar la distanta la care se afla Saturn ea este deja destul de slaba. Telescopul Spitzer l-a putut observa doar pentru ca functioneaza in spectrul infrarosu, domeniu in care are o sensitivitate foarte mare, asa incat si slaba activitate a acestor particule a putut fi detectata.