Inchipuiti-va

Miercuri, 07 Octombrie, Anul 1 d.Tr. | Autor: Mircea Popescu

Continut Platit

Acest articol nu este disponibil gratis.

Detalii mai jos :

Incepand de asta noapte am operat cateva modificari la modul in care Trilema livreaza articole. Sistemul cel nou e oarecum complex, asa ca sa-l explicam pe indelete.

Fiecare cititor (inteles in termeni de IP) poate citi cate trei articole diferite in fiecare zi (24 de ore). Odata cele trei epuizate, in locul articolului solicitat va primi o pagina care-i explica c-a depasit numarul de articole gratuite pe ziua respectiva, si-i ofera un link pentru mai multe detalii. In principiu eu scriu cam cate trei articole pe zi, plus-minus, asa incat ar trebui sa fie fix destul pentru a urmari Trilema in continuare fara probleme. De asemenea conversatiile n-ar trebui sa fie tulburate, cititorul poate lasa oricate comentarii doreste la cele trei articole pe care si le-a ales pentru ziua respectiva, si de asemenea poate citi de oricate ori pofteste comentariile lasate de altii. De notat ca termenul de 24 de ore curge subiectiv, functie de accesarile cititorului, nu exista o ora fixa pe server la care toata lumea isi reprimeste creditele.

Toate IP-urile noi (adica acele IP-uri care incarca pentru prima oara o pagina pe Trilema, de la introducerea acestui sistem) primesc un bonus de 24 de incarcari suplimentare. Asta inseamna ca pot incarca, pe langa cele 3 articole zilnice, inca 24 in total. Deci, citind azi 4, maine 10, poimaine 19 am ajuns la 0, si de-acum suntem limitati la cele 3 zilnice. De notat ca sistemul nu retine decat ultimele trei articole vizitate, si ca atare e posibil sa epuizati creditul incarcand doar 4 articole in ordine, 1,2,3,4,1,2,3,4 etc. In acest exemplu se uzeaza cate o unitate pe ciclu. De asemenea de notat ca odata plata realizata si creditul alocat sunteti identificat strict prin IP, daca ISP-ul aloca IP-ul dvs altcuiva tocmai ce v-a pagubit de niste incarcari suplimentare.

Paginile (precum de exemplu ), indecsii categoriilor (precum de exemplu http://polimedia.us/trilema/category/3-ani-experienta/) si arhivele (precum de exemplu http://polimedia.us/trilema/2010/08/) sunt accesibile fara restrictii, nefiind in nici un fel incluse in acest sistem.

Cititorii care nu doresc sa fie astfel limitati pot sa plateasca 5 euro, (puteti plati cu orice card Visa, nu-i nevoie sa aveti sau sa va faceti cont) in schimbul carora primesc 5000 de incarcari suplimentare. Avand in vedere ca la ora actuala Trilema are putin peste 1300 3000 de articole in total, 5000 de incarcari suplimentare ar trebui sa ajunga o vreme. Puteti de asemenea plati cu bitcoin : trimiteti un email care sa contina adresa dvs, dupa care trimiteti plata pe adresa 1JPvucRfu3ZzEvfBUQTJwsxMrZjeTqD6zR. Veti primi un numar de credite egal cu cantitatea de bitcoin trimisa x cursul BTCEUR x 1000.

Cititorii care nu doresc sa fie limitati dar nici nu doresc (sau nu pot, din orice motiv) sa plateasca in bani pot sa-si faca un cont pe fain, unde, dupa ce aduna 1000 de karma pot sa vanda 500 in schimbul incarcarilor suplimentare (specificati in email).

Cititorii care nu doresc nici sa fie limitati, nici sa plateasca si nici sa munceasca pot sa foloseasca un proxy, sa incarce Trilema de pe calculatorul prietenilor sau pe wireless-ul cafenelelor etcetera. Solutii sunt probabil multe, chiar daca m-ar mira sa merite.

In final, imi face placere sa anunt ca un numar de comentatori activi si inteligenti primesc 1000 de credite ex oficio. Lista, in ordine alfabetica : adi ; Anonimosu ; ByREV ; calmogen ; cipslim ; costin ; dAImon ; Diana Coman ; Dr.A ; F ; factor ; Florin ; Ionut ; krossfire ; Lucian ; Luka D ; Mari ; Marius ; McGogoo ; Mihai ; Porcul de York ; spyked. Lista ramane in principiu deschisa la dispozitia mea.

Uite ca pana la urma n-o fost chiar asa de complex. Sa ne auzim sanatosi dara. Pentru comentarii incercati aici.

Puteti urmari raspunsurile prin fluxul RSS 2.0. Puteti lasa un comentariu ori trimite un trackback de pe blogul propriu.

14 Responses

  1. Cum sa mi se para? Foarte isteata propunerea inchipuielnica, si foarte inteleapta morala de viata: nu fi disperat dupa a agonisi ca sa ai doar ce intretine; fa lucruri (DOAR!) de calitate; nu tanji dupa pestisorul de aur ca esti mai capabil de atat.

    Ca pastor, ocupandu-ma de antrenarea oamenilor in relationarea la Dumnezeu, vad exercitiul asta foarte util. Echivalentul acestei inchipuiri in cele spirituale este credinta, prin care ni se spune ca am putea muta si muntii. Pentru cine are creier intre urechi si bun simt in interpretarea expresiei, e clar ca referirea nu se face la schimbarea reliefului tarii (c-ar fi vai de noi). Pentru acest efort mental de inchipuire gasesc analogia credintei in Dumnezeu, ca incredere ca El e dispus sa materializeze rugaciunea ta pe baza increderii/creditului pe care i-l dai. Nu ma refer la tamaie si lumanari, ci la accesarea acestei dimensiuni a relationarii inteligibile la Persoana Dumnezeirii.

    Concluzia este ca prin aceasta credinta am abuza de rugaciune ghiftuindu-ne si ajungand sa depindem de bunastarea si confortul acestor daruri, mai mult decat de Cel ce daruieste! Exact echivalentul intretinerii unui surplus de materializari ale inchipuirii. Care e ideea? Inchipuieste-ti sau cere de la Dumnezeu in masura bunului simt, ramanand dependent de El ca poate fi accesibil oricand. Tocmai de aceea oamenii fac rugaciuni, bolboroseli, pomelnice si tanguiri de tot felul si sunt tot saraci si nu au nimic, pentru ca il trateaza pe Dumnezeu ca pe un pestisor auriu.

    Dincolo de paralela pe care am facut-o, gasesc articolul tau foarte interesant si util pentru un creier care nu vrea sa fie substituit de faina in cutia craniana.

  2. genial articol, mircea. am ras o tara! inca si acum mai schitez un ranjet. :D

    deci tu chiar vrei sa ma las de darkthrone? ca tot trebuie sa dau 3 minute de recruiter zilnic?

    parerea mea e ca s-au putut face hdd-uri care sa stocheze terrabiti inca de la inceputurile pc-ului. se pot si azi realiza becuri care sa tina milenii, nu ore de luminat. s-ar putea realiza motoare care sa incarce prin influenta razelor solare, cum au cele doua probe de marte, care si astazi inca mai functioneaza cu toata ostilitatea mediului de acolo… s-ar putea, etc.

    pe de o alta parte inceputul articolului ma duce cu gandul la faptul inutilitatii in fapt a specializarii. adica juristul de ce scrie hartii? pai ca sa aiba bani sa isi plateasca facturile ori sa isi ia legume din piata. standartizarea pulii, care ai distrus diversitatea!!! x-(

    trecand peste toate astea, un articol foarte bun care aminteste macar, daca nu chiar trateaza vreo 2-3 teme importante in economia contemporana.

    apropo, mirceo, vad ca scrii cam doua trei articole pe zi. de unde le mai scoti? eu nu am mai scris unul de doua luni. macar nu ma pot plange ca nu am idei.

  3. 3
    Mircea Popescu 
    Miercuri, 7 Octombrie 2009

    @Corneliu Multumesc pentru vorbe bune.

    @fanitza Hard-disk-uri nu cred, tehnologia aceea s-a format sub presiunea pietei. Motoare care sa foloseasca raze solare poate, desi tine cont ca iluminarea pe Marte e mult mai puternica (poti socoti singur, gandeste-te ca energia radiata de-un metru patrat de suprafata solara e fixa, dar proiectia acelei suprafete e tot mai mare pe masura ce te indepartezi de soare, deci si energia ce poate fi captata de-o suprafata fixa e tot mai mica pe masura ce te indepartezi de soare.)

    Da-n rest, standardizarea e utila, pentru masini. NU pentru oameni.

    Si de-acolo le si scot, ca nu-s piesa standard :)

  4. no bun, totusi nu e o asa mare distanta intre marte si pamant. si in plus gandeste-te la conditiile de acolo. nopti mai lungi si mult sub limita inghetuilor. furtuni de praf ce bantuie uneori cateva zile bune. aici pe pamant ar fi mult mai usor sa se aplice un sistem durabil de captare a energiei solare. doar suntem la mama acasa. :)

    am ajuns sa gandim pentru masini? eu cred ca suntem oameni. cel putin inca, ca in viitor, cu toata bio-tehnica, nu se mai stie. instinctul meu de conservator imi zice insa sa incercam sa ne pastram valorile. de vreo 10000 de ani inaintasii mei si le-au pastrat si iata-i ca au ajuns aici.

  5. 5
    Mircea Popescu 
    Miercuri, 7 Octombrie 2009

    Mnoa c-am comis-o, eu ma gandeam la Mercur din ceva motiv. Marte fiind inca mai departe decat Pamantul, socoteala nu se aplica in sensul in care zic, ci invers. Ma gandesc ca singura explicatie-i ca era foarte usor Mars Explorer-ul, ca altfel chiar nu vad cum.

    Eu tocmai aia zic, ca standardizarea nu-i buna pentru oameni, si tocmai din aia imi si scot eu articolele, din faptul ca nu-s standardizat la cap.

  6. pai, de e buna teoria ta, “energia radiata de-un metru patrat de suprafata solara e fixa, dar proiectia acelei suprafete e tot mai mare pe masura ce te indepartezi de soare” nu ai comis-o de loc. la ora asta nu pot sa decid veridicitatea celor afirmate de carte tine, iar sa googlesc imi e lene. plus ca mai am si vreo doua sticle bohotin la bord.

    explicatie teoretica pentru durabilitatea probelor de pe marte nu exista. totusi, explicatia practica e ca oamenii s-au pus sa faca ceva cu adevarat durabil pentru cele mai pesimiste presupuse conditii de acolo. evident conditiile acolo nu sunt chiar asa de rele cum prevede varianta pesimista. si totusi probele rezista si in prezent(daca nu ma insel, ca de vreo cateva luni nu mai sunt la curent). ideea mea e ca totusi marte e mic, nu dispune de o atmosfera insemnata, deci variabilele ce intra in calcule sunt mai putine decat, cum ar fi pe venus, unde sigur(imho) doua probe nu ar avea acelasi sanse de succes, ci ar da ortul popii la scurt timp dupa avenusizare.

    cat despre standartizare, cred ca noi suntem de acord cu cele discutate. din pacate nu si capitalismul prin veriga sa de baza, corporatismul, care standartizeaza mai ceva precum sistemul gandit de taica marx.

  7. sus pe magar pari mai inalt :)

  8. E ciudat cum ne trezim din furia consumului în luciditatea durabilităţii. Ca şi cum abia aflăm că există viaţă după shopping.

  9. Fiind un exercitiu de imaginatie, imi dai puteri infinite si pot sa fabulez in voie. Ingropati in tone de bunuri materiale plasmuite de propria vointa, nu m-ar mira sa ne trezim intr-o societate in care cineva va gasi o cale de a constrange pe cei mai slabi de duh sa intretina bunurile pe care el insusi le-a creat si nu le mai poate intretine singur, din lipsa de timp pentru toate. Nu cred ca ne-am schimba esenta ci doar mijloacele, jidaneste vorbind. Apoi problema se poate pune si invers. Ca sa poti plasmui trebuie sa existe si un revers al medaliei, o modalitate prin care sa poti de-plasmui ca sa zic asa. Odata deprinsa de-plasmuirea, am pastra constanta. Am avea de-aia si de ailalti. Evolutiv nu ne-am clinti un pas, tind sa cred cu un oaresce regret. In exercitiul asta frumos de imaginatie, s-ar pune oare cineva sa plasmuiasca lucruri imateriale.. ca tineretea pe chipul unui batran…sanatatea intr-un trup de copil mancat de cancer..? Yo cred ca poate ca da, dar fiecare si le-ar face siesi, s-apoi n-ar mai ramane timp pentru ceilalti. Si iata de-aia e perfect asa cum e, Cezaru are exact atata cat e al lui. Cu scuze pentru cuvintele urate presarate involuntar in text, numai bine !

  10. Durabilitatea roverurilor de pe marete tine de economie. La o investitie de 600 milioane nu puteau sa faca un lucru prost. Pentru ca era pierdere totala.
    In schimb pentru niste electronice de larg consum nu e problema ca se strica mai repede. Pana la urma sunt consumabile si e mai bine economic sa fie un flux.

  11. 11
    Mircea Popescu 
    Vineri, 9 Octombrie 2009

    @strelnikov Aheeb iti transmite pblrrlrlrlrlrrlrrt!

    @Porcul de York Ei, ce zici tu e in principiu posibil, dar cum constrangi pe cineva sa gandeasca ? Ca uite noi ne chinuim de cat ? 10,000 de ani ? Si ioc rezultate.

    Da-n rest, observatia ca si cu schimbari fundamentale a mijloacelor de productie, societatea nu s-ar clinti mai deloc e fundamentala, nu doar in gandirea sistemelor de organizare “revolutionare”, cat si in intelegerea mai in perspectiva a “impactului social” a tot soiu de genii tehnice, de la Jobbs la Ford.

    @Radu Ciocan Problema cu electronicele (care sunt un caz absolut special) este cuantica. A face un circuit integrat de precizia X cu tehnologia Y cere efortul k. Dubland precizia la tehnologie constanta, k se ridica aproximativ la puterea 1.4 De-aia se tolereaza un procent de piese proaste in productia de serie, e mai ieftin asa, si economic e o alegere rationala. Nu toate aplicatiile pe care le folosim sunt insa limitate de fizica cuantica, asa incat, povestea nu tine peste tot.

  12. Sunt si eu de acord cu Mircea Popescu, in mesajul lui catre strelnikov, transmis de Aheeb: cu-adevarat “pblrrlrlrlrlrrlrrt”! Cel putin, asa ramasese ultima data! :)

  1. [...] Ia uite ce bine se potriveste cu inchipuirile mele. [...]

  2. [...] si-n jos inarmati pina-n dinti ca sa ne asiguram ca intr-adevar asa si este. Realitati virtuale, construite prin puterea mintii, [...]

Am ceva de spus! »
    Daca nu ati mai comentat niciodata, comentariul dvs. va intra in moderare, unde va petrece in medie citeva ore. Dupa aprobarea primului comentariu, urmatoarele vor aparea direct, fara a mai intra in moderare.