Alan Greenspan si criza
Continut Platit
Acest articol nu este disponibil gratis.
Detalii mai jos :
Incepand de asta noapte am operat cateva modificari la modul in care Trilema livreaza articole. Sistemul cel nou e oarecum complex, asa ca sa-l explicam pe indelete.
Fiecare cititor (inteles in termeni de IP) poate citi cate trei articole diferite in fiecare zi (24 de ore). Odata cele trei epuizate, in locul articolului solicitat va primi o pagina care-i explica c-a depasit numarul de articole gratuite pe ziua respectiva, si-i ofera un link pentru mai multe detalii. In principiu eu scriu cam cate trei articole pe zi, plus-minus, asa incat ar trebui sa fie fix destul pentru a urmari Trilema in continuare fara probleme. De asemenea conversatiile n-ar trebui sa fie tulburate, cititorul poate lasa oricate comentarii doreste la cele trei articole pe care si le-a ales pentru ziua respectiva, si de asemenea poate citi de oricate ori pofteste comentariile lasate de altii. De notat ca termenul de 24 de ore curge subiectiv, functie de accesarile cititorului, nu exista o ora fixa pe server la care toata lumea isi reprimeste creditele.
Toate IP-urile noi (adica acele IP-uri care incarca pentru prima oara o pagina pe Trilema, de la introducerea acestui sistem) primesc un bonus de 24 de incarcari suplimentare. Asta inseamna ca pot incarca, pe langa cele 3 articole zilnice, inca 24 in total. Deci, citind azi 4, maine 10, poimaine 19 am ajuns la 0, si de-acum suntem limitati la cele 3 zilnice. De notat ca sistemul nu retine decat ultimele trei articole vizitate, si ca atare e posibil sa epuizati creditul incarcand doar 4 articole in ordine, 1,2,3,4,1,2,3,4 etc. In acest exemplu se uzeaza cate o unitate pe ciclu. De asemenea de notat ca odata plata realizata si creditul alocat sunteti identificat strict prin IP, daca ISP-ul aloca IP-ul dvs altcuiva tocmai ce v-a pagubit de niste incarcari suplimentare.
Paginile (precum de exemplu ), indecsii categoriilor (precum de exemplu http://polimedia.us/trilema/category/3-ani-experienta/) si arhivele (precum de exemplu http://polimedia.us/trilema/2010/08/) sunt accesibile fara restrictii, nefiind in nici un fel incluse in acest sistem.
Cititorii care nu doresc sa fie astfel limitati pot sa plateasca 5 euro, (puteti plati cu orice card Visa, nu-i nevoie sa aveti sau sa va faceti cont) in schimbul carora primesc 5000 de incarcari suplimentare. Avand in vedere ca la ora actuala Trilema are putin peste 1300 3000 de articole in total, 5000 de incarcari suplimentare ar trebui sa ajunga o vreme. Puteti de asemenea plati cu bitcoin : trimiteti un email care sa contina adresa dvs, dupa care trimiteti plata pe adresa 1JPvucRfu3ZzEvfBUQTJwsxMrZjeTqD6zR. Veti primi un numar de credite egal cu cantitatea de bitcoin trimisa x cursul BTCEUR x 1000.
Cititorii care nu doresc sa fie limitati dar nici nu doresc (sau nu pot, din orice motiv) sa plateasca in bani pot sa-si faca un cont pe fain, unde, dupa ce aduna 1000 de karma pot sa vanda 500 in schimbul incarcarilor suplimentare (specificati in email).
Cititorii care nu doresc nici sa fie limitati, nici sa plateasca si nici sa munceasca pot sa foloseasca un proxy, sa incarce Trilema de pe calculatorul prietenilor sau pe wireless-ul cafenelelor etcetera. Solutii sunt probabil multe, chiar daca m-ar mira sa merite.
In final, imi face placere sa anunt ca un numar de comentatori activi si inteligenti primesc 1000 de credite ex oficio. Lista, in ordine alfabetica : adi ; Anonimosu ; ByREV ; calmogen ; cipslim ; costin ; dAImon ; Diana Coman ; Dr.A ; F ; factor ; Florin ; Ionut ; krossfire ; Lucian ; Luka D ; Mari ; Marius ; McGogoo ; Mihai ; Porcul de York ; spyked. Lista ramane in principiu deschisa la dispozitia mea.
Uite ca pana la urma n-o fost chiar asa de complex. Sa ne auzim sanatosi dara. Pentru comentarii incercati aici.
Sambata, 10 Aprilie 2010
it’s hard to say i’m sorry, dar nu i-ar pica coroana daca ar fi sincer si si-ar pune cenusa-n cap pentru partea lui de vina.
nu-i vorba, are merite destule, a tinut dobânzile scazute atunci când a trebuit ( dupa 11 septembrie, de pilda), si tot scazute le-a tinut atunci când bancile incepusera deja sa faca trafic cu “pachetele” lor obscure si sa parieze la bursa impotriva propriilor clienti.
atunci au existat voci in Congres care au scâncit cuvântul “control”, dar Mr.Greenspan here a considerat ca nu e cazul.
dobânda scazuta e o treaba buna, dar nu si atunci când bancile nu mai stiu ce sa faca cu banii de multi ce is, ca uite ce iese.
sa nu mai vorbim de Goldman Sachs, care si-a coafat-frizat pierderile prin Grecia si aau iesit pe cealalta paarte cu frizura intacta, pe când grecii…
Sambata, 10 Aprilie 2010
Sincer, nu cred c-o are.
Tot ce-ar fi putut practic face ar fi fost sa interzica pur si simplu securizarea, chestie pentru care i s-ar cere sa stie dinainte viitorul. Eu de exemplu nu vedeam ca aici ar putea duce procedeul, acum zece ani. Ma gandesc sa-l injure aia care vedeau, desi nu stiu sa fie cinci oameni, nici macar trei, afara de Volcker care altceva nu vede oricum, si-n rest Vadim Tudori de toate felurile. Dar in fine, fie atunci ca aia care stiau acum 10 ani ce va fi peste 10 ani sa-i reproseze. Eu nu ma numar. Si chiar daca ar fi incercat, sa vezi atunci scandal contra abuzurilor balaurului.
Dobanzile overnight chiar n-au nici o treaba in criza, nu de-acolo incepe si nu de-acolo se termina. Daca in 2005 taia robinetul ala rezultatul net asupra sp si alt a resecurizate ar fi fost de ordinul procentelor, dar ar fi adus completa gripare a altor sectoare ale economiei, si cel mai probabil ar fi pornit marele unwind al deflatiei acumulate in Japonia. Cred ca iesea mai rau per total, cu un ordin de marime.
Aventura GS in Grecia nu-i structural diferita de modul in care bancile americane fac in mod traditional bani peste hotare. Te-ai intrebat cum se face ca nu exista mai nici un fel de banca din sua activa in Romania ?
Sambata, 10 Aprilie 2010
Isarescu nu-i Greenspan, dar nici nu-i deosebeste tare mult.
America e cea mai mare gradinita de copii din lume, de parca n-ai sti! Intre erou si scape goat e anonimatul, iar ei sunt dresati de mici sa vrea extraordinarul.
dar sa nu divagam :)
Greenspan, ca uber-bancher si “tata” bancilor americane, cu joarda in mâna>>>> el trebuia sa vada ca balonul de sapun se va sparge si sa ia masuri din timp, doar avea si puterea, si instrumentele. n-a facut-o, i-a avertizat numai. blând.
n-ajunge!
Sambata, 10 Aprilie 2010
Aveam de gand sa adaug un pies la articol de la inceput, da’ mi-am uitat. Adaugat acu’.
@kokofifi Discutabil. Hai sa ne jucam un joc, Finante si Politici Monetare (FPM, da’ am scris explicitat sa nu se interpreteze gresit.) Deci, propune tu masuri concrete la nivelul anilor 2000 ? 2005 ? pe care le putea lua, si eu iti spun ce-ar fi iesit probabil.
Sambata, 10 Aprilie 2010
jocurile tale is distractive numai pentru tine, Trilemoi :p
hai sa-ti propun eu un joc: considera ca m-ai convins, Greenspan e curat ca lacrima / in masura in care un om de calibrul lui poate fi curat.
p.s. si ni-l arogam si pe asta, vad, ca pe tanti Albright si pe toti cei care ne convin
Sambata, 10 Aprilie 2010
Awww koko no wants ta pleeeei ?!?!
Dracu-l stie daca-i curat au ba, in vorbele favoritului tau Lese, “Hir-or popi si preutese, si bancherite din cele-alese”. El stie. Dar eu stiu despre mine ca n-am cu ce-l trage de maneca, si asta-i cam tot ce poci spune.
Asa cum limba romana are vocatie universalista, si gandirea romanului. Ni-i arogam pe toti, nu facem exceptii din ce-am vazut.
Sambata, 10 Aprilie 2010
noa,noa, ca Lese era al tau, nu al meu!
(si când koko no wants ta pleeei she sez ’screw you guys, i’m going home’, si-si mai ia si jucariile cu ea :p:p:p )
Sambata, 10 Aprilie 2010
Koko and Lese sittin in a treee
:p ala-i adica de la dat cu limba ?
Sambata, 10 Aprilie 2010
mogariu!
Sambata, 10 Aprilie 2010
De GE Bank ai auzit ? Da de Citi ?
In rest ne aflam intr-un moment critic din evolutia istorica echivalent cu industrializarea.
Eu cred ca impozitarea echivalenta cu industria/serviciile a veniturilor produse pe cale financiara ar putea echilibra bugetele in pas cu nevoile societatii moderne.
Sambata, 10 Aprilie 2010
@Dr.A De Citi am auzit si m-am cracanat de ras. Ia scrie-ti tu un cashier cheque de la Citi in New York si mergi cu el la “Citi” de Dambovita sa vezi ce se intampla. Dupa care suna la NY sa-i intrebi daca s-or tampit, si inregistreaza-ti partea unde iti explica ca astia din Romania sunt pur si simplu niste utilizatori sub licenta ai numelui, cu care ei n-au de altfel nici un fel de legaturi. Ca eu eram prea uimit.
Cu GE n-am idee care-i treaba, dar imi pare ca au o prezenta absolut minora spre neglijabila.
Sambata, 10 Aprilie 2010
La rest : dificila tema, nu in ultimul rand pentru ca expertii au o pozitie de negociere mult mai buna decat statele. Cine stie face bani pe pietele financiare are de ales intre 50 sau 60 de state, si poate pleca in cinci minute. Din acest punct de vedere (al libertatii, ca patronu’ de fabrica mai greu muta fabrica) situatia nu-i deloc similara.
S-a incercat de multe ori de-a lungul istoriei teoria ta, cel mai notabil in Spania anului 1492. Rezultatele au fost intotdeauna aliniate cu observatia zisului Bayazit din acelasi an : “Cum puteti spune ca Isabela si Ferdinand sunt niste monarhi intelepti, cand isi saracesc tara si ma imbogatesc pe mine ?”
Sambata, 10 Aprilie 2010
“Avem de asemenea nevoie de o mult mai agresiva aplicare a legilor privind responsabilitatea pentru frauda si reprezentare falsa decat am avut in ultimele decade. “
OHOHOOOOOOOOO ! Si la ei dar si la noi. Sau mai ales.
In rest, cei care nu aveti treaba maine pe la 10 dimineata sa va uitati la PROTV, vine tatucul FMI sa ne explice de ce avem peste 70 miliarde datorie.
Sambata, 10 Aprilie 2010
Pardon, e vorba de Jeffrey Franks, trimisul din Romania.
Sambata, 10 Aprilie 2010
Pai de exemplu chinezii care s-au legat de dolar si nu-i lasa pe americani sa-si devalorizeze valuta sunt un exemplu de cum pot fi guvernele care conteaza stranse de coite. Altfel, trimite-i tu pe GS sa faca bani din tranzactii prin Congo si Niger daca nu le convine.
Duminica, 11 Aprilie 2010
@Marian S Pentru ca traim la nivel vestic si muncim in continuare la nivel sovietic.
@Dr.A E un exemplu chiar bun.
Duminica, 11 Aprilie 2010
@ Mircea Popescu: gresesti profund. VREM sa traim la nivel vestic, gandim la nivel sovietic iar unii chiar muncesc la nivel vestic pentru a fi rasplatiti la nivel … minim. O mina de profitori ne baga adinc laba in buzunare.
Rezultatul ? O societate de tip America Lat(r)ina a anilor 70, 80. Din pacate acolo ne situam, lasati dracului visele occidentale deoparte. Revolutie de emancipare am avut, capitalism salbatic avem, mai trebuie un pui de dictatura (care se pare ca se coace) si abia apoi ne maturizam.
L-as stringe de gat pe Brucan, a fost prea optimist.
Duminica, 11 Aprilie 2010
O fi, mei, ca prea cu foc zici.
Da’ nu cred.
Luni, 12 Aprilie 2010
Duminica la 10 am stat sa-l vad pe mister Franks. Au incercat sa-l bage in corzi ziaristii cu niste intrebari bune dar a raspuns mai abitir ca un politician.
Pe romaneste: am belit-o.
(e posibil sa fie emisiunea la ei pe site, nu stiu, dar merita vazuta)
Luni, 12 Aprilie 2010
Pai o raspuns ca o piarizda care-si stie face meseria. Ceea ce si este. N-ar fi rau dac-ar lua si-ale noastre niste notite.
Fie si numa cat sa-nteleaga de exemplu ca labiile nu-s nici importante nici necesare-n bransa. Ma rog, nu alea taiate de-a lungu’.
Luni, 26 Aprilie 2010
cand se vorbeste despre criza financiara globala ca fiind produsul nu stiu carei erori de management bancar (precum creditarea suboptimala) mi se pare ca asist la o vanatoare de vrajitoare. pot fi de acord, la o adica, ca alaiul vrajitoarelor apare din neant atunci cand problemele dau tarcoale cetatii, dar de unde ideea ca vrajitoarele sunt de vina pentru problemele aparute?
acordarea imprumuturilor riscante (mai pe sleau, proasta creditare) nu e decat epifenomenul cupiditatii la care societatea de consum ne impinge, direct proportional cu venitul fiecaruia. sigur ca bancherii au, cel putin teoretic, menirea si mijloacele de a pune o frana cupiditatii altora prin limitarea accesului acestora la bani.
insa aceasta e o masura cu dus si intors, pentru ca interdictiile au efectul pervers de a amplifica dorinta pentru fructul oprit, impingand astfel cupiditatea la apogeu - cel putin, atat timp cat banul ramane inca accesibil, pentru ca limitarea prea drastica a accesului la bani e intotdeauna contraproductiva, sfarsind prin a obliga omul la schimburi simbolice de alta natura decat moneda.
pentru a mentine banii in flux si oamenii inhamati la lucru e necesar sa hranesti nu numai masina numita om (acordandu-i cele necesare traiului zilnic), ci si omul-masina, adica vocatia utilitara - de masina - a omului (stimuland, adica, vointa acestuia de a se face cat mai util, de a deveni cat mai “instrumental” posibil, in sensul de a voi sa performeze si sa produca tot mai mult). nici masina-om, nici omul-masina nu pot fi oprite fara riscul de a bloca tot angrenajul ideologic ce permite societatii sa respire.
singura problema cu adevarat importanta (cu care managementul financiar-bancar se confrunta exact de pe pozitia omului in permanent conflict cu dumnezeu) este este urmatoarea: masina-om se strica cu atat mai repede cu cat omul-masina se perfectioneaza. ca urmare, finantistii lumii acesteia (lucrand, desigur, prin mana politicienilor) sunt pusi in pozitia ingrata de a face astfel incat perfectionarea omului-masina sa nu se produca mai repede decat procesul de uzura al masinii-om.
accesul la bunuri unge mecanismele masinii-om, iar accesul la bani pune in miscare omul-masina. esential pentru ca angrenajul “masina-om-masina” sa nu se gripeze este ca accesul la bunuri sa nu ramana niciodata prea mult in urma accesului la bani.
comunistii au restrictionat accesul la bani, incetinind astfel omul-masina pana-ntr-acolo incat masina-om a ajuns sa nici nu mai conteze. in comunism, forta productiva a devenit un bun cu atat mai dispensabil cu cat bunurile deveneau tot mai indispensabile. la un moment dat, in conditiile deprivarii cronice de beneficiile mijlocului de schimb care este moneda, masina-om devine un simplu bun de consum, perisabil ca toate celelalte bunuri.
capitalismul, pe alta parte, restrictioneaza accesul la bunuri printr-o liberalizare excesiva a accesului la bani. in conditiile in care creditul – si nu bunul de larg consum – ajunge combustibilul real al masinii-om, omul-masina se trezeste in final supraturat, inecat in marea propriilor vise si propulsat in cursa imposibila, fara sfasit, a unui perpetuum mobile de speta zero, menit a produce mereu mai mult decat consuma, pentru a converti acest exces de finalitate in sustinerea fluxului cvasi-vital al banilor. vedem de aceea ca in capitalism masina-om ramane la fel de irelevanta si de dispensabila ca in comunism, cu singura particularitate ca in comunism masinii-om ii este refuzat accesul la sine, in timp ce capitalismul postuleaza suprematia omului-masina asupra masinii-om, masina-om fiind astfel angrenata intr-un ritual dracesc de permanenta autodepasire.
a crede, asa cum o face greenspan, ca exista o modalitate “buna” de creditare, sau ca o ipoteca poate reprezenta o garantie financiara reala, inseamna a trece cu vederea faptul ca extensibilitatea funciara a banilor nu poate fi ingradita prin masuri administrative. odata ce acceptam, precum mcluhan, ca banul e o extensie s omului, o proteza pentru (in)capacitatile sale, devine inutil (si cinic) sa pretinzi ca supunand proteza unui control mai atent, o vei transforma intr-un membru real. desigur, va fi o proteza mai functionala, dar tocmai functionalitatea unei proteze accentueaza handicapul. a incerca sa impiedici o mana bionica sa fie folosita ca arma este o nerozie cu mult mai mare decat incercarea de vindecare a “raului” din om.
e in natura banilor sa acopere lipsuri, asa ca a pretinde ca exista norme de buna practica in manuirea lor e, in cel mai bun caz, o dovada de naivitate daca nu de prostie. desi mult mai probabil este ca toata preocuparea asta etica privind odiseea banilor isi are originea in nevoia bancherilor de a scoate banul cu fata curaa din toata aceasta afacere, cu toate ca ei stiu prea bine ce anume urmaresc sa acopere prin aplicarea unei noi panoplii de reglementari pentru pietele financiare. a pune frana scaunului cu rotile nu inseamna altceva decat o grija perfida de a nu-i periclita handicapatului statutul de permanenta dependenta, care ar lua sfarsit odata cu disparitia sa fizica. e grija pentru obiectul muncii economistului, preocupat exclusive de sanatatea si bunastarea monedei, nu de cea a utilizatorilor ei.
de aceea lumea noua care ni se pregateste noua, protezatilor, e o lume a protezelor totale, gata sa ne suplineasca nu doar neputintele ci, in primul rand, sa ne inlocuiasca abilitatile devenite – peste noapte – insuficiente. “minunata lume noua” a lui Huxley se hraneste tocmai cu grija asta universal de a pastra, mai presus de orice, viata banilor.
Luni, 26 Aprilie 2010
Pot, de dragul argumentului, sa reprezint chestiunea si-n termenii pe care-i propui (care chiar daca practic vorbind imi par inadecvati prin simplificare oarecum naiva, totusi teoretic nu-mi par indefensibili). Deci cupiditate. Bun, dar uite ca pe langa lucru nociv si de rusine, cupiditatea e singurul mod de-a extrage munca “utila” (pentru consecventa teoretica, in ghilimele) din maimuta care-i omu’. Inainte vreme mai era un al doilea, cnutul, dar cica la el sa renuntam, ca nu-i “civilizat”, adica cupid.
Deci, practic, cum facem ? Afara de cazul ca stam, ca indienii, si privim la jeg ?
Ca-n rest n-am nimic impotriva cu ce zici tu acolo, imi pare ca-ti iese o traducere chiar eleganta in niste termeni improprii ai unor probleme complexa. Da’ ramane aia cu bun, si ?
Sigur ca omul este fundamental disfunctional, si sigur ca disfunctiile lui fundamentale nu vor putea fi reparate de nimeni niciodata (nici macar de Dumnezeu, a carui inexistenta necesara se traduce, in termenii tai, prin observatia ca incompletitudinea omului fiind o conditie a existentei sale, nu poate exista o entitate capabila s-o transforme intr-o completitudine).
Dar asta nu inseamna ca ar trebui sa interzicem schiopilor sa fuga, si mutilor sa cante, ci doar sa facem asa fel incat schiopii sa stie ca-s schiopi inainte sa se apuce a fugi. Problemele acuzate si solutiile prezentate au de fapt de-a face cu, si tind sa se limiteze la sfera cunoasterii, discutia de peste ocean se poarta fara sa decada in administrativism, daca observi.