Se mai intampla
Continut Platit
Acest articol nu este disponibil gratis.
Detalii mai jos :
Incepand de asta noapte am operat cateva modificari la modul in care Trilema livreaza articole. Sistemul cel nou e oarecum complex, asa ca sa-l explicam pe indelete.
Fiecare cititor (inteles in termeni de IP) poate citi cate trei articole diferite in fiecare zi (24 de ore). Odata cele trei epuizate, in locul articolului solicitat va primi o pagina care-i explica c-a depasit numarul de articole gratuite pe ziua respectiva, si-i ofera un link pentru mai multe detalii. In principiu eu scriu cam cate trei articole pe zi, plus-minus, asa incat ar trebui sa fie fix destul pentru a urmari Trilema in continuare fara probleme. De asemenea conversatiile n-ar trebui sa fie tulburate, cititorul poate lasa oricate comentarii doreste la cele trei articole pe care si le-a ales pentru ziua respectiva, si de asemenea poate citi de oricate ori pofteste comentariile lasate de altii. De notat ca termenul de 24 de ore curge subiectiv, functie de accesarile cititorului, nu exista o ora fixa pe server la care toata lumea isi reprimeste creditele.
Toate IP-urile noi (adica acele IP-uri care incarca pentru prima oara o pagina pe Trilema, de la introducerea acestui sistem) primesc un bonus de 24 de incarcari suplimentare. Asta inseamna ca pot incarca, pe langa cele 3 articole zilnice, inca 24 in total. Deci, citind azi 4, maine 10, poimaine 19 am ajuns la 0, si de-acum suntem limitati la cele 3 zilnice. De notat ca sistemul nu retine decat ultimele trei articole vizitate, si ca atare e posibil sa epuizati creditul incarcand doar 4 articole in ordine, 1,2,3,4,1,2,3,4 etc. In acest exemplu se uzeaza cate o unitate pe ciclu. De asemenea de notat ca odata plata realizata si creditul alocat sunteti identificat strict prin IP, daca ISP-ul aloca IP-ul dvs altcuiva tocmai ce v-a pagubit de niste incarcari suplimentare.
Paginile (precum de exemplu ), indecsii categoriilor (precum de exemplu http://polimedia.us/trilema/category/3-ani-experienta/) si arhivele (precum de exemplu http://polimedia.us/trilema/2010/08/) sunt accesibile fara restrictii, nefiind in nici un fel incluse in acest sistem.
Cititorii care nu doresc sa fie astfel limitati pot sa plateasca 5 euro, (puteti plati cu orice card Visa, nu-i nevoie sa aveti sau sa va faceti cont) in schimbul carora primesc 5000 de incarcari suplimentare. Avand in vedere ca la ora actuala Trilema are putin peste 1300 3000 de articole in total, 5000 de incarcari suplimentare ar trebui sa ajunga o vreme. Puteti de asemenea plati cu bitcoin : trimiteti un email care sa contina adresa dvs, dupa care trimiteti plata pe adresa 1JPvucRfu3ZzEvfBUQTJwsxMrZjeTqD6zR. Veti primi un numar de credite egal cu cantitatea de bitcoin trimisa x cursul BTCEUR x 1000.
Cititorii care nu doresc sa fie limitati dar nici nu doresc (sau nu pot, din orice motiv) sa plateasca in bani pot sa-si faca un cont pe fain, unde, dupa ce aduna 1000 de karma pot sa vanda 500 in schimbul incarcarilor suplimentare (specificati in email).
Cititorii care nu doresc nici sa fie limitati, nici sa plateasca si nici sa munceasca pot sa foloseasca un proxy, sa incarce Trilema de pe calculatorul prietenilor sau pe wireless-ul cafenelelor etcetera. Solutii sunt probabil multe, chiar daca m-ar mira sa merite.
In final, imi face placere sa anunt ca un numar de comentatori activi si inteligenti primesc 1000 de credite ex oficio. Lista, in ordine alfabetica : adi ; Anonimosu ; ByREV ; calmogen ; cipslim ; costin ; dAImon ; Diana Coman ; Dr.A ; F ; factor ; Florin ; Ionut ; krossfire ; Lucian ; Luka D ; Mari ; Marius ; McGogoo ; Mihai ; Porcul de York ; spyked. Lista ramane in principiu deschisa la dispozitia mea.
Uite ca pana la urma n-o fost chiar asa de complex. Sa ne auzim sanatosi dara. Pentru comentarii incercati aici.
Marti, 23 Februarie 2010
Nu vreau sa dau cu mucii in fasole cu naivitatea mea, dar am lucrat putintel in domeniu, am colaborat si cu cativa ziaristi si-ti pot spune ca ziaristii publica articole din astea “cu cifre” si fara sa fie platiti. Acum, nu stiu exact cum ar trebui sa fie presa din domeniul asta, dar stiu ca daca dai un comunicat in care spui ce bani ai facut si cat ai de gand sa faci, eventual daca vinzi/investesti si pe cel loc esti in industrie, cat iti propui sa cresti etc, ei il vor prelua fara sa faca multe investigatii si uite-asa te-ai trezit intr-un articol in ZF. Vorbesc acum de magazinul online X, adica magazinul online obisnuit, care nu-si permite sa plateasca astfel de articole, iar singura sansa ca sa fie bagat in seama (de orice ziar, nu numai ZF) este sa bage la inaintare niste cifre bombastice.
Ce incerc sa zic in toata polologhia asta e ca poate ca emag a platit, sau poate ca nu. Interesul ziaristului este oricum sa dea o astfel de stire (e despre liderul pietei, plus ceva cifre, e perfecta). Despre calitatea articolului nu discut. Oricum, in general se copiaza comunicatul de presa si asta e articolul. Dar repet, astfel de stiri nu trebuie platite neaparat. Iar daca emag a facut-o, problema lor.
Marti, 23 Februarie 2010
Este si ce zici tu.
Totusi, mie nu mi se pare ca publicitatea oferita
gratisfara contraprestatie monetara, ci in contrapartida, in schimbul altor avantaje, la pachet scl ar fi, in virtutea unei formal-imaginare “gratuitati” scutita de ma rog, prevederile legale.Ma gandesc ca-i destul de evident ca daca eu vin pana la tine si-ti masor talia cu un centimetru adus de-acasa, pot scrie un articol in care sa comunic lumii ca Narcisa-i 17 inci jumate peste mijloc.
Dar daca tu iti masori talia singura, sau inca si mai amuzant, tu estimezi cat va fi o masuratoare a taliei tale la anu’… s-avem pardon, ne aflam in alt domeniu decat jurnalismul. Nici macar nu mai e o problema de quality sau ne-quality, pur si simplu nu-i din categoria respectiva.
Marti, 23 Februarie 2010
No bine, eu te primesc sa-mi masori talia, dar la companii cum propui sa se intample treaba? Pana la urma, ei fac publice niste estimari care la unii chiar sunt pe bune adica e acolo o pipitza la marketing care nu doarme noaptea si face grafice si calculeste, iar altele sunt “pregatite” pentru presa de pipitza de la PR. Acum, ziaristul primeste una bucata comunicat cu aceste cifre. Ce poate (si ar trebui) el sa faca? Pai in primul rand sa verifice cifrele din trecut, ca doara d-aia is publice. Si vede el frumos ca respectiva companie si-a cam umflat un pic profitul (care e de altfel inexistent) si, ca un deontolog ce se afla, publica cifrele reale, nu cele pe care trebuia sa le inghita. Bun, pana aici toate bune si frumoase. Mai poate verifica pozitionarea companiei respective in industrie si poate afla ca locul ala 3 e de fapt 5. Dar pentru asta, domnul ziarist profesionist trebuie sa aiba ceva dosare si monitorizari ale industriei, sa stie si el cam pe unde se afla, nu? No, sa spunem c-o rezolvataram si pe asta. Mai departe, ajungem la estimarile sus-numitei companii si aici incepe dilema. De verificat, n-are ce verifica. De publicat, o poate face linistit, si cu dosul asigurat, daca baga un “compania estimeaza ca…”. Mai departe, ca lucrurile scrise acolo sunt niste mari gogomanii, mai ales privite din perspectiva recentelor investigatii jurnalistice, asta tine doar de cat de mult vrea sa se faca de cacao jurnalistul in cauza (si cat de mult observa naivii care-i inghit gogomaniile = cititorii).
ei, daca undeva pe parcursul acestui lung si anevoios proces de scriere a unui articolas de 1/6 pagina intervin anumite sume stimulente, atunci e foarte posibil ca toata munca jurnalistului sa se duca pe apa sambetei, ajungand astfel la teoria sustinuta de domnia voastra, pe langa care pot adauga cateva exemple concrete de rezultate ale unei astfel de “colaborari”.
Dar toate acestea sunt doar o introducere pentru marea mea frustrare: cum se face frate ca eu, ca piarizda ce ma aflam, am ajuns sa scriu articole pentru faimoasa jurnalista de la Romania libera, care le mai publica si cu greseli (din alea majore, gen stalcit numele directorului)? Sincer, mie-mi convenea, ca macar aparea la ziar ce vroiam eu si nu ineptiile uneia care avea atata profesionalism cat o gaina beata si deci ar fi scris niste articole de ar fi ras si curcile (tot bete, ca au tras un bairam impreuna cu gainile). Si trebuie sa recunosc, a avut bunul simt sa nu-mi ceara bani pentru onoarea de a publica articole sub numele ei. Pe de alta parte, eu sunt cea care ar fi trebuit sa-i cer bani, cota parte din salariul pe care-l primea pentru ce scria, nu? Deci cam asta cu profesionalismul ziaristilor din Romania.
no, acu ca mi-am scris oful, ma duc linistita sa trolez si prin alta parte. Pi curand deci!
Marti, 23 Februarie 2010
Apoi io m-as certa cu tine, da’ mai bine vin sa-ti masor talia, ca de certat n-am pe ce, asa-i cum zici.
Marti, 23 Februarie 2010
pai hai! nu trebuie s-aduci centimetru, ca am eu:)