The Truman Show
Continut Platit
Acest articol nu este disponibil gratis.
Detalii mai jos :
Incepand de asta noapte am operat cateva modificari la modul in care Trilema livreaza articole. Sistemul cel nou e oarecum complex, asa ca sa-l explicam pe indelete.
Fiecare cititor (inteles in termeni de IP) poate citi cate trei articole diferite in fiecare zi (24 de ore). Odata cele trei epuizate, in locul articolului solicitat va primi o pagina care-i explica c-a depasit numarul de articole gratuite pe ziua respectiva, si-i ofera un link pentru mai multe detalii. In principiu eu scriu cam cate trei articole pe zi, plus-minus, asa incat ar trebui sa fie fix destul pentru a urmari Trilema in continuare fara probleme. De asemenea conversatiile n-ar trebui sa fie tulburate, cititorul poate lasa oricate comentarii doreste la cele trei articole pe care si le-a ales pentru ziua respectiva, si de asemenea poate citi de oricate ori pofteste comentariile lasate de altii. De notat ca termenul de 24 de ore curge subiectiv, functie de accesarile cititorului, nu exista o ora fixa pe server la care toata lumea isi reprimeste creditele.
Toate IP-urile noi (adica acele IP-uri care incarca pentru prima oara o pagina pe Trilema, de la introducerea acestui sistem) primesc un bonus de 24 de incarcari suplimentare. Asta inseamna ca pot incarca, pe langa cele 3 articole zilnice, inca 24 in total. Deci, citind azi 4, maine 10, poimaine 19 am ajuns la 0, si de-acum suntem limitati la cele 3 zilnice. De notat ca sistemul nu retine decat ultimele trei articole vizitate, si ca atare e posibil sa epuizati creditul incarcand doar 4 articole in ordine, 1,2,3,4,1,2,3,4 etc. In acest exemplu se uzeaza cate o unitate pe ciclu. De asemenea de notat ca odata plata realizata si creditul alocat sunteti identificat strict prin IP, daca ISP-ul aloca IP-ul dvs altcuiva tocmai ce v-a pagubit de niste incarcari suplimentare.
Paginile (precum de exemplu ), indecsii categoriilor (precum de exemplu http://polimedia.us/trilema/category/3-ani-experienta/) si arhivele (precum de exemplu http://polimedia.us/trilema/2010/08/) sunt accesibile fara restrictii, nefiind in nici un fel incluse in acest sistem.
Cititorii care nu doresc sa fie astfel limitati pot sa plateasca 5 euro, (puteti plati cu orice card Visa, nu-i nevoie sa aveti sau sa va faceti cont) in schimbul carora primesc 5000 de incarcari suplimentare. Avand in vedere ca la ora actuala Trilema are putin peste 1300 3000 de articole in total, 5000 de incarcari suplimentare ar trebui sa ajunga o vreme. Puteti de asemenea plati cu bitcoin : trimiteti un email care sa contina adresa dvs, dupa care trimiteti plata pe adresa 1JPvucRfu3ZzEvfBUQTJwsxMrZjeTqD6zR. Veti primi un numar de credite egal cu cantitatea de bitcoin trimisa x cursul BTCEUR x 1000.
Cititorii care nu doresc sa fie limitati dar nici nu doresc (sau nu pot, din orice motiv) sa plateasca in bani pot sa-si faca un cont pe fain, unde, dupa ce aduna 1000 de karma pot sa vanda 500 in schimbul incarcarilor suplimentare (specificati in email).
Cititorii care nu doresc nici sa fie limitati, nici sa plateasca si nici sa munceasca pot sa foloseasca un proxy, sa incarce Trilema de pe calculatorul prietenilor sau pe wireless-ul cafenelelor etcetera. Solutii sunt probabil multe, chiar daca m-ar mira sa merite.
In final, imi face placere sa anunt ca un numar de comentatori activi si inteligenti primesc 1000 de credite ex oficio. Lista, in ordine alfabetica : adi ; Anonimosu ; ByREV ; calmogen ; cipslim ; costin ; dAImon ; Diana Coman ; Dr.A ; F ; factor ; Florin ; Ionut ; krossfire ; Lucian ; Luka D ; Mari ; Marius ; McGogoo ; Mihai ; Porcul de York ; spyked. Lista ramane in principiu deschisa la dispozitia mea.
Uite ca pana la urma n-o fost chiar asa de complex. Sa ne auzim sanatosi dara. Pentru comentarii incercati aici.
Marti, 14 Decembrie 2010
ai uitat sa mentionezi ca spre deosebire de Matrix, de “Truman show” nu te plictisesti ori de cate ori l-ai revedea…:) gasesti inevitabil, noi si noi intelesuri. e genial Carrey in filmul asta, iti recomand si “the number 23″, asta in caz ca nu l-ai vazut deja. mai e de amintit si Ed Harris care interpreteaza rolul unui “Dumnezeu de carton”. l-am revazut si eu zilele astea pe HBO si de fiecare data filmul asta reuseste sa ma surprinda cu ceva.
Marti, 14 Decembrie 2010
Inca se mai difuzeaza ? Wow. Io traiam cu impresia ca ce chestie elitista am produs, numa’ io si poate ca cinci oameni stiu ce-i aici, si cind colo se da la televizor. Poate ar trebui sa-mi trag si eu hbo…
Mie Harris nu mi-a facut nici o impresie, cit despre restu poate ca mai scriem. Patrick zicea de Man on the Moon pe twitter si are si el dreptate.
Marti, 14 Decembrie 2010
Si eu voiam sa aduc vorba de Man on the Moon - a jucat excelent in filmul ala.
Marti, 14 Decembrie 2010
Da. Si era un rol prea greu chiar si pentru Andy Kaufmann.
Marti, 14 Decembrie 2010
Jim Carrierey, cand nu se hlizeste, este.
Joi, 16 Decembrie 2010
The Truman Show este un film despre supraveghere si despre reteaua infinita de complicitati care fac supravegherea posibila. Mai mult, este o metafora a felului in care fiecare dintre noi suntem adoptati si detinuti de catre corporatii. Lumea din Truman Show nu este inca lumea virtuala (simulata) din Matrix. Insa lumea reala, aservita intereselor economice, rationalizata si dirijata pana la forme apocaliptice de uber-control, are ca Solutie Finala virtualizarea. Lumea simularii a aparut initial ca un divertisment menit sa ofere o iesire de sub dictatul controlului total, insa iesirea aceasta nu e altceva decat o bucla in care totul e replicat exact asa cum era, cu o singura exceptie notabila - trairile si sentimentele. Acestea, neputand fi replicate, se reintorc (in bucla mediului virtual) asupra propriei lor realitati, devenind sufocante, apasatoare si fara orizont.
Daca The Truman Show propune o scapare din chingile realitatii prin mijloacele controlului total, The Matrix e un film care arata ca evadarea din realitate nu poate fi o solutie - fie e o “solutie” pentru o falsa problema, fie e pur si simplu o solutie proasta.
Nici unul dintre filme nu exploreaza insa ce se intampla la granita dintre real si artificial sau, cu alte cuvinte, de ce realitatea a devenit o problema si de ce oamenii cauta in mod neincetat o scapare. Daca The Truman Show aduce in prim-plan artificialitatea realitatii, The Matrix insista pe caracterul de realitate al simularii. Probabil ca povestea pe care toata lumea o asteapta nu a fost inca scrisa. Sau e atat de comuna ca nu va fi scrisa niciodata, pentru ca nu ar mai interesa pe nimeni.
Traim deja de milenii in ceea ce am putea numi o realitate confectionata, contrafacuta. Dar ceea ce da caracter de realitate tuturor acestor constructii nu e felul in care le percepem, pentru ca pana la urma ele au fost construite tocmai pentru a fi astfel percepute. Convingerea cu care cladim imperii de carton in care sa ne adapostim vietile (si care sa ne fereasca de tot ce insemana durere si neplacere in viata) e lucrul care doare cel mai tare si care ne face sa resimtim suflul realitatii in spatele oricarei simulari, oricat de sofisticate. Comportamentul evitant (sau de-a dreptul evazionist) fata de propria noastra viata nu face decat sa accentueze sentimentul ca realitatea e un inamic.
Dar de ce sunt tulburatoare asemenea filme suntem inca departe de a afla. Si, probabil, atata vreme cat ne vom zgai la niste imagini miscatoare nu vom avea nici timpul, nici curajul sa privim in alta parte. Mitul pesterii lui Platon a luat sfarsit atunci cand un Ecran a fost postat la iesirea din pestera. Iesirea “ideala” e cea care nu e totodata si o intrare, functionand exclusiv ca scapare. Arta, ca si tehnica, sunt “exit-only”. Iesim, trecem prin folia colorata care ne tine loc de cer, dar numai pentru a cauta un nou substitut.
Joi, 16 Decembrie 2010
Intr-adevar.