Tipologiile homosexualitatii
Continut Platit
Acest articol nu este disponibil gratis.
Detalii mai jos :
Incepand de asta noapte am operat cateva modificari la modul in care Trilema livreaza articole. Sistemul cel nou e oarecum complex, asa ca sa-l explicam pe indelete.
Fiecare cititor (inteles in termeni de IP) poate citi cate trei articole diferite in fiecare zi (24 de ore). Odata cele trei epuizate, in locul articolului solicitat va primi o pagina care-i explica c-a depasit numarul de articole gratuite pe ziua respectiva, si-i ofera un link pentru mai multe detalii. In principiu eu scriu cam cate trei articole pe zi, plus-minus, asa incat ar trebui sa fie fix destul pentru a urmari Trilema in continuare fara probleme. De asemenea conversatiile n-ar trebui sa fie tulburate, cititorul poate lasa oricate comentarii doreste la cele trei articole pe care si le-a ales pentru ziua respectiva, si de asemenea poate citi de oricate ori pofteste comentariile lasate de altii. De notat ca termenul de 24 de ore curge subiectiv, functie de accesarile cititorului, nu exista o ora fixa pe server la care toata lumea isi reprimeste creditele.
Toate IP-urile noi (adica acele IP-uri care incarca pentru prima oara o pagina pe Trilema, de la introducerea acestui sistem) primesc un bonus de 24 de incarcari suplimentare. Asta inseamna ca pot incarca, pe langa cele 3 articole zilnice, inca 24 in total. Deci, citind azi 4, maine 10, poimaine 19 am ajuns la 0, si de-acum suntem limitati la cele 3 zilnice. De notat ca sistemul nu retine decat ultimele trei articole vizitate, si ca atare e posibil sa epuizati creditul incarcand doar 4 articole in ordine, 1,2,3,4,1,2,3,4 etc. In acest exemplu se uzeaza cate o unitate pe ciclu. De asemenea de notat ca odata plata realizata si creditul alocat sunteti identificat strict prin IP, daca ISP-ul aloca IP-ul dvs altcuiva tocmai ce v-a pagubit de niste incarcari suplimentare.
Paginile (precum de exemplu ), indecsii categoriilor (precum de exemplu http://polimedia.us/trilema/category/3-ani-experienta/) si arhivele (precum de exemplu http://polimedia.us/trilema/2010/08/) sunt accesibile fara restrictii, nefiind in nici un fel incluse in acest sistem.
Cititorii care nu doresc sa fie astfel limitati pot sa plateasca 5 euro, (puteti plati cu orice card Visa, nu-i nevoie sa aveti sau sa va faceti cont) in schimbul carora primesc 5000 de incarcari suplimentare. Avand in vedere ca la ora actuala Trilema are putin peste 1300 3000 de articole in total, 5000 de incarcari suplimentare ar trebui sa ajunga o vreme. Puteti de asemenea plati cu bitcoin : trimiteti un email care sa contina adresa dvs, dupa care trimiteti plata pe adresa 1JPvucRfu3ZzEvfBUQTJwsxMrZjeTqD6zR. Veti primi un numar de credite egal cu cantitatea de bitcoin trimisa x cursul BTCEUR x 1000.
Cititorii care nu doresc sa fie limitati dar nici nu doresc (sau nu pot, din orice motiv) sa plateasca in bani pot sa-si faca un cont pe fain, unde, dupa ce aduna 1000 de karma pot sa vanda 500 in schimbul incarcarilor suplimentare (specificati in email).
Cititorii care nu doresc nici sa fie limitati, nici sa plateasca si nici sa munceasca pot sa foloseasca un proxy, sa incarce Trilema de pe calculatorul prietenilor sau pe wireless-ul cafenelelor etcetera. Solutii sunt probabil multe, chiar daca m-ar mira sa merite.
In final, imi face placere sa anunt ca un numar de comentatori activi si inteligenti primesc 1000 de credite ex oficio. Lista, in ordine alfabetica : adi ; Anonimosu ; ByREV ; calmogen ; cipslim ; costin ; dAImon ; Diana Coman ; Dr.A ; F ; factor ; Florin ; Ionut ; krossfire ; Lucian ; Luka D ; Mari ; Marius ; McGogoo ; Mihai ; Porcul de York ; spyked. Lista ramane in principiu deschisa la dispozitia mea.
Uite ca pana la urma n-o fost chiar asa de complex. Sa ne auzim sanatosi dara. Pentru comentarii incercati aici.
Joi, 4 Noiembrie 2010
Am bagat si eu ceva articole pe tema. In statisticile pe care le consultasem atunci, ”homosexualii proprii” (propriu-zisi) erau pe undeva pe la 2% din populatie :P
Joi, 4 Noiembrie 2010
Pe-acolo. Probabil ca ai tai experti excludeau femeile.
Sambata, 6 Noiembrie 2010
1. sunt dovezi ca-i genetic
si 2. mai sunt si alte situatii… astea-s un fel de categorii mari ce zici tu pe-aici
Sambata, 6 Noiembrie 2010
Pai sunt dovezi pentru orice, daca-i pina acolo.
Astea de-aici nu sunt situatii, fiind ele tipologii.
Luni, 8 Noiembrie 2010
scuze pentru pingbackul precoce :) adresa pingbackului de mai sus este
http://www.psihoterapie.net/blog/dorin-victor-vasile/2010/11/tipologiile-homosexualitatii-si-premiul-nobel-pentru-pace.html
Miercuri, 10 Noiembrie 2010
Ioi, măi Mircea. Citind, am oscilat între amuzament și o oarecare enervare. Una peste alta, concluzia este asta: Ioi, măi Mircea.
Confunzi, mi se pare, printre altele, orientarea cu identitatea sexuală. E o greșeală frecventă, uneori destul de bine ascunsă. Pe urmă, dacă vorbești de statistici, atunci n-ar strica să indici și sursa.
O frază genială: “…homosexualii proprii tind sa dezvolte nevroze, homosexualii improprii tind sa dezvolte psihoze, si homosexualii sociali tind sa dispara”. Robert Pinget: “…tablouri campestre pline de voioșie, tablouri silvestre pline de melancolie, și tablouri marine pline de sare”. Bravos națiune.
Apropo de statistici, ai văzut articolele mele despre corelații? Probabilitatea ca un bărbat să se declare gay este corelată cu mărimea orașului în care trăiește; probabilitatea ca o femeie să se declare lesbiană e corelată cu nivelul ei de educație. Pe bune. Mai interesant e ce fac unii și alții din corelațiile astea. Am scris aici: http://pinkpong.gramo.ro/?p=369 și aici: http://pinkpong.gramo.ro/?p=374 — și mai multe în perioada respecitvă.
În fine, dacă la chestia cu organizarea LGBT vroiai să ajungi cu argumentația, aici cauzele sînt ceva mai complicate. Probabil că le merge prea bine, adică cum spui tu, că lipsește represiunea (de dorit ar fi să lipsească respingerea socială, și asta pe durată lungă), dar și că luminile bunăstării vestice lucesc mai tare și mai aproape decît nevoia de autentic. Paradox, pe undeva, nu?
Miercuri, 10 Noiembrie 2010
Pai paradoxal peste tot, asta-i paradoxul cel mare. Da’ sincer acu’, referinta la Pinget face toti banii.
Apropo de discutia statisticii pe care-o oferi, imi pare subtire tare. Eu vorbesc despre ce “sunt”, tu-mi dai disputatii polemice sumare si rau alcatuite asupra unor articole ideologizante si inca mai rau alcatuite bazate pe niste imaginare masuratori (din strainataturi) despre cum “se identifica”. Guess what, 8x% din populatia Romaniei se identifica “crestini ortodocsi”. Pe scurt, nu-mi pare ca merita discutia.
Nu vroiam neaparat sa ajung la organizarea LGTB, e un gind en passant, vroiam mai degraba sa notez niste idei canonice pe tema, care sa inlocuie canonul precedent, oarecum depasit si in diverse puncte nesustenabil.
Ce contesti, pina la urma ? Ca nu toti homosexualii sunt la fel ? Ca exista taman trei tipuri ? Ca exista niste radacini in realitatea obiectiva pentru interpretarea homosexualitatii ca boala de nervi, care nu traduc neaparat o defectiune a examinatorului ? Nu-ti pare ca-i mai cinstit a recunoaste ca-s niste radacini, dar a recunoaste in acelasi timp ca n-au taria ceruta pentru a explica astfel tot si toate ? Ca exista niste mode suprapuse peste intreaga chestie, si homosexualitatea poate lejer fi un fel de cocalaritate ?
Plinge-te lamurit, sa te pot urmari.
Miercuri, 10 Noiembrie 2010
Mircea, măsurătorile sînt reale și credibile, o bună parte din ele publicate în reviste de specialitate serioase. Neserioase sînt o bună parte din interpretări, unele chiar de rea credință.
Din ce spui tu, nu-mi vine să contest ceva ce nu prea iau în serios. De’asta l-am preferat pe Pinget :-) Sînt prea multe de spus. Clasificarea ta nu mă convinge, în primul rînd din cauza confuziei dintre identitate și orientare. Apoi, ideea că cineva poate să fie gay din motive de modă mi s-a părut întotdeauna pompieristică. Spun “întotdeauna” pentru că am mai auzit-o — chiar o prietenă bună m-a întrebat la început dacă nu cumva sînt gay din snobism. Heh.
Interesantă mi se pare discuția despre “vindecare”, cu ghilimele cu tot. Există într-adevăr cazuri de trecere de la homo la hetero (și de ce nu, dacă se poate și invers), și pe cazurile astea fac activiștii anti/ex-gay foarte multă vîlvă. Mie mi se pare că o astfel de trecere este normală și chiar relativ frecventă la tinerețe, cînd orientarea sexuală nu este încă definitivată. Și mi se mai pare că este o chestie de suprafață, adică de comportament forțat, care nu corespunde cu orientarea reală, de profunzime. Cam așa ceva spui și tu de fapt.
Am făcut o pauză cam lungă la pinKpong, am probleme de timp. Dar ce vreau să fac, cît de curînd: să continui cu mici rezumate din literatura de specialitate, și unul din ele va fi despre originea homosexualității. Pot să-ți spun de pe’acuma că numărul de teorii (și deci de cauze) este cu mult mai mare decît mi-aș fi închipuit vreodată. Nu știu cîte, dar am o vagă impresie că erau cel puțin vreo 10-15. Mai vedem acolo…
Miercuri, 10 Noiembrie 2010
Pai avantajul inteligentei e ca-ti poti construi ceva inteligent din orice rahat.
Uite, hai sa ne jucam. De exemplu, sustine-mi tu diferenta intre identitate si orientare. Ca eu imi par mie ca vorbesc de identitate peste tot, si problematica “orientarii” e si superficiala si pina la urma irelevanta in discutia asta.
Tu negi ca “e posibil” ceva in virtutea faptului ca nu-i cazul tau, si pe urma te plingi de pompierism ?! Da’ om bun, nu-i posibil sa fie cazul altora, totusi ? De ce nu ?
De ce crezi ca orientarea sexuala “la tinerete” e altfel decit “la batrinete” ? Si altfel asta, asa, parca avind o conotatie peiorativa, daca-i pina acolo. Stii ce, uite oamenii la 60 de ani nu-si schimba nici locuintele cu frecventa cu care si le schimbau la 20. Da’ poate - este posibil - asta-i un semn al abdicarii lor insisi de la identitatea lor mai degraba decit un semn al unei mai solide apropieri de identitatea cea “profunda” ? Si pina la urma, de ce ar exista profunzimi in identitate ? Nu-i toata la fel de identitara ? Pai de ce n-ar fi ? Inseamna atunci ca bucatelele mai superficial identitare nici nu sint, de fapt, identitate ?
Precum vezi, “luatul in serios” nu-i neaparat si intotdeauna masura seriozitatii imanente obiectului discutat.
Joi, 11 Noiembrie 2010
Mircea, ți-aș răspunde la toate, dar n-am. Timp și alte alea. Așa că pe scurt:
Dacă e modă, atunci e moft, OK? Nu e identitate. Parcă și tu cam tot asta ziceai.
La bătrînețe (ce-o fi aia) nu este, ci ar trebui să fie altfel decît la tinerețe, pentru că se presupune că undeva la mijloc ne deșteptăm. Bine-ar fi.
Diferența între identitate și orientare e simplă și nu cred că mai trebuie să ți-o explic eu, dar fie: Una e ce cred despre mine, alta e ce cred despre ceilalți. Un homosexual de obicei nu zice despre el că aparține sexului opus (și aici nu e vorba doar despre mine), și dacă zice atunci e o “joacadeamine” (vezi Octavian) și o capcană în care pică pompierii.
Există în psihologie teoria autopercepției. Cînd eu văd că reacționez într-un anume fel (cine știe din ce motive), trag anumite concluzii despre mine. Asta e pînă la urmă un fel de self-fullfilling prophecy, dar poate foarte bine să pornească de la mofturi și să ajungă tot acolo.
Etc., etc., etc. Pompierism pe tema asta cîtă apă pe Dîmbovița — sau pe Bega, dacă vrei. Problema e doar că apa asta nu prea curge.
Joi, 11 Noiembrie 2010
@Pinocchio Apai daca nu-i timp nu-i bai mei, pentru ca aici ramin ele, cind ai timp, azi, miine, peste un an sau peste cinci, te asteapta ca-n prima zi. Ce atita graba, vorba lu’ ardeleanu’ care este.
Daca e moda e moft din perspectiva ta. Moda e principala sursa de identitate pentru majoritatea populatiei. Asta-i un fapt, sociologic si psihologic, ca ne place sau ca ne displace. Nu ne putem construi identitatea noastra pe negarea faptelor. O fi fiind o sursa proasta, sau inferioara, de identitate, pot sa admit, da’ n-o poti exclude cu totul si la nivel teoretic asa cum incerci. Si, daca-i pina acolo, in cel mai bun stil postmodernist, ce-ti spune tie ca sursele tale sunt mai bune decit ale lor ? Hm ? (Nu inseamna ca n-am aceeasi parere si nu fac aceeasi alegere estetica ca si tine pe tema asta, dar sa o intelegem drept ceea ce este ea : o alegere estetica).
Experienta (care presupun eu ca este si-n cazul tau sursa proprie a identitatii ?) ne arata ca nu ne desteptam. Poate se desteapta, unii. Altii. Da’ mai rar. In general, nu.
Atita timp cit trebuie sa-ti califici discursul cu “de obicei”, si apoi sa faci un efort de-a explica actele celorlalti rezulta ca teoria pe care lucrezi e cel putin defectuoasa. Ca grup-test putem lua in considerare afirmatiile tari ale stiintei : omul nu zboara controlat prin forte proprii, fara unelte. Nu de obicei, nu in afara de cazurile in care. Nu zboara, punct. Ce-i pina la urma joacadeamine, identitate sau orientare ? Ca mie-mi pare (pompieristic, poate) o explorare a spatiului identitatilor virtuale, care atunci trebuie intii sa existe, si daca exista iata brusc inca un intreg set de probleme pentru teorie.
Capacitatea indivizilor de autoreprezentare e in general foarte limitata, cum este foarte limitat si timpul pe care indivizii in general il acorda acestei activitati. Pe filiera Unskilled and Unaware gindind, nu cred ca ne putem baza in teorii generale pe aceasta foarte rara particularitate. Pina la urma daca toti ar fi Proust cuvintul ar fi substantiv comun, nu propriu.
Devin tot mai suspicios fata de termenul asta, “pompierism”. Incep sa cred ca el e de fapt un cri de guerre ideologic mai degraba decit o judecata de valoare serioasa.
Joi, 11 Noiembrie 2010
Rum, rum. Eul este o chestie de profunzime, o fărîmă de absolut, dacă vrei, și asta în majoritatea sistemelor filosofice, dacă nu în toate, nu știu. Ceva în genul triadei trup-spirit-suflet. Dacă nu ești marxist, bănuiesc că vei accepta asta. (Și dacă ești, îți recomand un sejur la http://surorilemarx.wordpress.com/) Asta e sensul în care înțeleg identitatea reală.
Ceea ce înseamnă că o bună cunoaștere de sine e treabă grea, dacă nu imposibilă. Presupune experiențe și experimente, joacadeamine, iar rezultatul corect nu este garantat. Unii se deșteaptă, alții nu.
Eu susțin că atît orientarea cît și identitatea sexuală țin de eul profund. Poți să te joci cu toate combinațiile posibile orientare-identitate, real-asumat, biologic-formal/social, bărbat-femeie, și să calculezi cîte pot fi reale și cîte fals asumate.
Nu-mi calific discursul cu “de obicei”. Vezi combinațiile de mai sus, o parte din ele sînt așa cum spui tu, dar cazurile sînt rare. Transvestiții sînt o minoritate în minoritate.
Pompierism numesc ceea ce face, de exemplu, mișcarea anti/ex-gay. În sensul ăsta, da, e un cri de guerre ideologic, ceea ce nu exclude judecata de valoare corectă. Ce facem noi aici, și tu și eu, e pînă una-alta diletantism. Triletantism, dacă vrei ;-)
Joi, 11 Noiembrie 2010
Bon, deci daca-i absolut atunci suntem si de acord ca nu admite grade, chestie de care ziceam si eu la #9, si per total zic ca suntem in acord.
Daca aflarea acestui absolut e un proces, logic gindind ca va lua forme diferite la indivizi diferiti. Ce-ti garanteaza atunci pentru “joacadeamine” dar iti garanteaza in contra modei ? De ce nu pot fi ambele carari in aceeasi directie ? De ce nu pot fi ambele simple nume date de oameni diferiti aceleiasi chestii, alese insa ca sa reflecte capacitatile si gusturile lor diferite, si deci mai apropiate tie unele decit altele ?
Ce este, eul acela profund ? Un ceva metafizic, complet eliberat de orice asteptari rationale si constringeri materiale ? Cum interactioneaza atunci cu fiindul ? Eu sunt de acord ca-i absolut, da’ nu pot sa-l descarnez pina acolo, pentru ca il pierdem intre esente si nu ne mai serveste scopului initial, de-a popula si insufleti oameni, nu de a sedea la o bere si-un cvartet de coarde printre astre.
Travestitii or fi fiind o minoritate in minoritate, dar uneori tind sa confiste discursul, si in virtutea unor chestii pe care nu insistam ca parca o zis Baudrillard sau cine tind sa confiste privirea majoritatii.
Triletantism, j’aime ca. E viitorul, priveste-l bine.
Joi, 11 Noiembrie 2010
Mai avem puțin și ne luăm de gît. Ca să ne pupăm, adică.
Pe puncte:
§1. Da.
§2. Nu garantează nimeni, și drumul e foarte probabil influențat de modă. Dar moftul tot moft rămîne. Tocmai asta e marea provocare, să treci de mofturi.
§3. Eul profund e esență și însuflețește foarte bine oamenii, că asta e treaba esențelor.
§4. Iau ochii, vezi Naomi. Sînt colorați și amuzanți, dar tot la capitolul mofturi. Române sau internaționale.
§5. Te-ai franțuzit, dragule.
Joi, 11 Noiembrie 2010
Lol cica moftul tot moft ramine. Si eu m-am frantuzit. Pe tine nu te ingrijoreaza sa observi cum toti, da’ toti romanii normali la cap ajung caragieleni la batrinete ? Hm ? Ce-i aici, totalitarism ?!
Joi, 11 Noiembrie 2010
Heterosexualul digerabil. rar mai vezi aşa ceva.
Joi, 11 Noiembrie 2010
@un gheu E, zau.
@Pinocchio PS. Mi se pare ca blogu’ tau mi-a papat un comentariu, iti atrageam atentia cum 0,5x din 14 nu poate fi cinci si ceva, eventual sapte si ceva.
Joi, 11 Noiembrie 2010
1. Mă îngrijorează, dar Caragiale, cînd s-a săturat, s-a mutat în Germania și acolo a rămas — asta mă liniștește. În plus, domnu’ Inginer a învățat românește pînă acolo unde citim împreună din Caragiale. (Treapta precedentă era să citim împreună din Herta Müller în germană.)
2. Nu știu unde ți-e comentariul (poate că aș ști dacă blogul ar funcționa pe wordpress), dar chiar așteptam să se prindă cineva. Și totuși cifrele sînt reale — see what I mean?
Vineri, 12 Noiembrie 2010
A, pai daca cifrele sunt reale atunci nu te supara ca-ti zic dar imi devine brusc simpatica femeia. E o chestie sa risti cind iti asumi clar si raspicat si varianta necistigatoare. O chestie respectabila.
Vineri, 12 Noiembrie 2010
De ce să mă supăr? Recunosc că și mie mi-a fost, într-un fel, impunătoare, și nu numai prin statură. Numai că nu mi-ar place să fiu în locul soțului ei (nu pot să-mi închipui că nu există), probabil că și pe ăla îl duce de nas la fel. Diferența e că eu mai cumpăr și de la alte magazine :-)
No, gata, acuma pauză, urmează Marea Călătorie. Weekend plăcut!
Vineri, 12 Noiembrie 2010
Pai calatorie placuta.
Si sot nu, da’ amant/peste/copilot de curse/partener de bridge m-as vedea.
Joi, 14 Iulie 2011
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_animals_displaying_homosexual_behaviour
cam prea mult ca sa nu fie genetic
Joi, 14 Iulie 2011
Totusi, ce intelegi prin “sa fie genetic” ? Evident, faptul ca masculii au un penis este genetic.
Joi, 14 Iulie 2011
natu.real instinct.